unblogdefete

Archive for Noiembrie 2009

Nicolae, cu  Mos Craciun vorbesc mai tarziu,

M-am gandit sa-ti dau timp sa-mi pregatesti cadourile, sa nu te iau din scurt asa si  pe 5  sa vii cu scuza ca n-ai avut timp sa-mi aduci tot ce vreau, asa ca-ti acord o saptamana intreaga sa cotrobai prin colturile stiute numai de tine si sa-mi aduci cele mai dulci si delicioase trebuinte.  De bat nici nu se pune discutia.

Mosule, iti fac o lista ca fie clar, ca la varsta matale sa nu cumva sa confunzi si sa trezeasca vreo eschimoasa cu ale mele cadouri, stiu ca esti usor uituc si zapacit.

Vreau inainte de toate niste Raffaelo. Sa nu zici ca nu-mi aduci pentru ca n-am voie, de ziua matale toti copiii trebuie sa manance Raffaelo, sau cocos, sau alune, sau aluna invelita intr-o crema invelita intr-un fel de napolitana rotunda invelita in cocos.

Vreau sa indepartezi blestemul telefoanelor,  care-mi umbreste aura si poate-poate intr-o zi n-o sa le mai pierd atat de des. Sau daca le pierd, joaca-te tu cu tehnologia, maestre si fa in asa fel incat sa-mi ramane pozele.

Da-mi asa un semn divino-mosulesco-nicolaesc si zi tu sincer daca merita sa incerc si alta facultate, ca asta mi-e clara, labareala fina. Daca te gandestu tu cu experienta ta ca as face niste filme de exceptie, indruma-mi tu pasii cumva sa ajung acolo.

Adu-mi mosule, adu-mi-i pe pantofii visurilor oricarei gumite de cirese. Pantofii aia lucrati de Gad insusi, cusuti de zeul pantofilor si creati de zeita incaltamintii. Pune-mi tu niste pantofi in getute, mosule, adu-mi-i.

Mai vreau mosule, s-o trimiti tu pe babuca ta , Nicoleta banuiesc, sa-mi cumpere niste sutiene si chiloti. Tu nu stii d-astea mosule, las-o pe ea ca presimt ca-i mult mai priceputa.

Mosule, cam atat imi doresc de la tine. Vine si Mos Craciun si cu el am o relatie mai apropiata, imi permit sa-i cer mai multe. Poate imi arunca asa in sila specifica mosnegutilor cu plete dalbe, un Revelion demn de valoarea mea si niste fericirica mica, pentru o fetita mica.

Aaaaa,  Mosule, ar mai fi ceva, fa sa treaca:)

 

Anunțuri

Am vazut zilele astea  ca simpatica mea cititoare , Gumita Hubba Bubbita nu mai vrea sa scrie pentru ca este suparata. Dedic micul meu articolas ei si celorlalte gumite suparate.  Eu sunt o gumita de cirese sa zicem. Iar ea, de capsuni. Si celelate pot fi gumite de orice alta natie. E, noi gumitele suferim asa uneori, inutil.

Eu o inteleg in supararea ei, pentru ca nici gumita de cirese, adicatelea eu,  nu trec prin cele mai delicioase  momente. De fapt, n-am niciun sentiment. De niciun fel. N-am nicio parere, in legatura cu nimic. Nu imi mai pasa, vreau doar sa nu mai stiu. Cineva mi-a mancat prajitura.  De ceva ani gatesc o prajitura buna, buna din ingrediente putine si slab aromatizate. M-am chinuit  si am schimbat ingredientele, am adaugat ceva sare, am pus un pic de zeama de lamaie, ceva vanilie, am mai scos zahar din reteta initiala si am flambat-o usor. Dupa ce am scos-o din cuptor, era numa’  buna.  Intre timp cineva imi furase reteta, dar lenes din fire s-a gandit sa-mi ia prajitura si s-o manance singur, fara consimtamantul meu. Si n-a vrut o bucata, mi-a vrut toata prajitura. Am incercat de cateva ori s-o lipesc, fiind o gumita, dar nu am reusit. Prajitura mea a fost mancata. Si mi-a luat ani s-o fac asa cum imi place mie. Nici prajitura nu mai voia la mine, avea pretentii de bucatari  francezi. Prajitura fitoasa.

E uite ca asta banuiesc eu ca li se intampla tuturor gumitelor. Cineva le mananca prajitura. Sau supa. Reincalzita. Sau poate le fura prajitura.  Sau dintr-o prajitura stricata si una buna, tie ti-o lasa pe aia stricata. Nimeni nu cere voie sa manance din prajitura ta, ba mai mult unii o mananca pe toata.  Sunt si prajituri fara gust, sau cu gust de ovaz trist, care au pretentii de tort Joffre. De ele trebuie sa ne ferim, ingrasa mai rau decat o cascada de ciocolata. Dar sa stiti ca intotdeauna exista prajituri mai bune, exista chiar si trufe sau torturi. Eu acolo tintesc acum . Spre un tort de fructe cu glazura de caramel si ciocolata. De data  asta il cumpar, nu-l mai gatesc eu. E mai bine din comert.

O am de la un gandacel.

1. Ce vîrstă ţi-ai da dacă nu ai şti cîţi ani ai?

21. Stiu intotdeauna ce varsta am. Si o sa am 21 de mai multe ori.  Apoi 22 de mai multe ori, apoi 23, 24, pana pe la vreo …29.Apoi 29intra in perioada nelimitata.

2. Ce e mai rău, să eşuezi sau să nu încerci?

Sa esuezi.  Pe langa regrete,  aduce nefericire, frustrari ,nervi, dezamagire. Neincercarea aduce doar regrete.

3. Dacă viaţa e atît de scurtă, de ce facem atît de multe lucruri care nu ne plac şi nu facem atîtea lucruri care ne plac?

Pentru ca viata nu e atat de scurta. E lunga. 70 deani inseamna mult.

4. Cînd ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut tot ce era de vorbit şi de făcut, ţi se pare că s-a vorbit mai mult decît s-a făcut?

Da. N-am inteles nimic.

5. Dacă moneda naţională ar fi “fericirea”, cît de bogat(ă) ai fi?

Ca locuitorii din Botswana. Plina de monezi botswaneze, atat sunt de fericita.

6. Care este lucrul pe care ai vrea să-l vezi cel mai schimbat la oameni?

Sexul. Sa fie toti barbati/baieti si eu singura fata.

7. Faci ceea ce ai visat să faci sau faci ceea ce faci numai pentru că împrejurările te-au adus aici?

Nu fac nimic. Astept sa ajung sa fac ce visez printr-o imprejurare care sa ma  aduca la visurile mele.

8. Dacă media de viaţă ar fi de doar 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit?

Nu, stiu ca viata mea s-ar putea termina si maine, si asta tot nu ma determina sa ma marit, sa fac 3 copii, sa mananc soici flambate,sa-l votez pe Basescu sau sa fac sex acum in loc sa stau pe blog.

9. Eşti mai preocupat(ă) să faci lucrurile cum trebuie, sau lucrurile care trebuie?

Nu sunt preocupata de niciuna din cele doua alegeri. In perfectiunea mea fac lucrurile care trebuie, cum trebuie fara sa ma preocupe si fara sa-mi propun. Pur si simplu asa-mi ies.

10. Dacă ar trebui să oferi un singur sfat unui copil despre viaţă, care ar fi acela?

Spala-te si dupa urechi, niciodata nu stii ce se poate gasi acolo.

11. Ce-ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?

Geniile stresate mor de sifilis si prostii fericiti mor de  ciuda. Norocul meu ca-s o inteligenta fericita.

12. Ce-ai alege între a pierde toate amintirile de pînă acum sau a nu mai fi capabil să-ţi faci altele?

Sa le pierd pe toate. Matematic, ies in castig cu alegerea facuta de mine. Sa zicem ca am cate o amintire faina la 5 zile x 20 de ani=> 365:5=73. 73x 21=1533 amintiri pana acum . Presupunem prin absurd,  ca mai traiesc  50 de ani=>73×50=3650 amintiri in viitor . 1533<3650 q.e.d

13. Îţi mai aduci aminte momentul acela de acum 5 ani cînd erai extrem de nervos şi nefericit? Mai are importanţă acum?

Da, are, dar il pot evita mai usor acum.

14. Care este cea mai fericită amintirile a ta din copilărie? Ce-o face atît de specială?

Prietena mea de atunci mi-a pus piedica si am cazut in nas. Astazi,prietena mea de atunci este la produs in Spania sau Germania nu stiu sigur. Asta ma emotioneaza.

15. Dacă ai cîştiga un milion de dolari, ai renunţa la ce faci acum?

Renunt si pentru un milion de lei noi, nu-i problema.

16. Cînd a fost ultima oară cînd te-ai aruncat cu capul înainte în ceva din ce credeai cu tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci?

Never, ever. Sunt prea buna pentru greseli asa mari de calcul. Nu cred in nimic cu tot sufletul si nu ma arunc niciodata inainte cu capul ,ii inteleg totusi pe aia care fac d-astea, sunt slabi. Gad help dem. Scuzati cacofonia, nu eu am facut intrebarile.

17. Cînd a fost ultima oară cînd ţi-au auzit sunetul propriei respiraţii

Mereu imi aud propria respiratie. Sunt prea importanta pentru mine, pentru a-i mai asculta si pe altii.

18. Care este lucrul pe care ţi-ai dorit întotdeauna să-l faci şi nu l-ai făcut?

Sa fiu cu Kurt Cobain. Ce-i drept, nici nu m-a intrebat.

19. Care este lucru pe care-l faci mai bine decît toţi ceilalţi pe care-i cunoşti?

Cam tot ce fac imi iese excelent. Nu pot alege unul singur, s-ar supara celelalte si as jigni oamenii cu modestia mea.

Pasez Hubbitei Bubbitei

Gata, gata am revenit!

Am realizat ceva esential zilele astea. Ma aprind mai repede ca un bat de chibrit d-ala romanesc si ma sting mai repede  ca un pai , din capita,  nu pai de suc. Ma dusei la o intalnire, asa cum nu mai facui de vreo ceva ani.  Am avut niste emotii dincolo de orice normalitate a emotiilor, de parca dadeam examen la Politehnica.  M-am dragalit vreo 2 ore, nu mai stiam ce fir de par sa-mi scot si ce  haina sa mai incerc, poate, poate par mai slaba.  Mi-am facut unghiile rosii, dar nu prea rosii c-o dadeam in functionara de la posta, parul mi l-am indreptat, dar nu prea mult c-o dadeam in emo, hainele inchise , ca sa par mai slaba, dar nu foarte inchise, ca sa n-o dau in roackera. Eram ca o orhidee salbatica altoita cu un cires amar.  Cea mai mare spaima a mea era, evident, ca nu ma place si ma va refuza. Mi se punea pe inimioara mea ce mica, daca asa ceva avea sa se intample.

Cand ajung jos, toate au disparut. Nicio emotie. Nada de nada. Ma stinsesem. La prima, mi s-a parut ca are trening, imi venea sa ma intorc, dar am analizat situatia si, nu , nu era trening.  Diferenta de intaltime dintre noi era cam de un pitic, spiridus al lui Mos Craciun, deci nici aizcontact nu avuram prea mult. Trecem peste intalnirea in sine, nimic interesant sau senzational, doar ca imi dadui seama ca ma intereseaza fiziceste mult mai mult decat moraliceste.

Am ajuns in fata casei mele si…si…urma pupatul. Vax. Nu m-a pupat!!!! Repet, nu m-a pupat!!!

Trista si descumpanita m-am gandit, nu m-o fi pupat din cauza ca voia ca lucrurile sa evolueze asa, ca la carte, adica sa pupe la a treia intalnire sau nu m-o placut deloc, desi asa mi-o dat de inteles.

Cercetez si va zic. O sa va zic si ce fac daca m-o refuzat, sau daca m-o placut mai mult decat ma asteptam.